Cancerul glandei mamare

Cancerul este o tumoră, cu o evoluţie malignă, care netratată la timp, se dezvoltă progresiv, producând moartea bolnavilor. Tumora creşte prin înmulţirea anarhică a celulelor, invadând ţesuturile învecinate, vasele sanguine şi limfatice, teaca nervilor. Metastazarea constă în apariţia, la distanţă de tumora primitivă, a unei alte tumori fiice, asemănătoare cu prima.
Căile de propagare pot fi: limfatice, sanguine sau prin teaca nervi­lor, în evoluţia unui cancer se descriu trei etape:
Faza locală, în care nodului neoplazic invadează şi distruge ţesuturile din imediata vecinătate.
Faza de extensie regională, care se realizează pe cale limfatică, determinând invadarea ganglionilor limfatici din apropiere.
Faza de generalizare, când celulele neoplazice depăşesc ganglionii limfatici regionali şi ajung la distanţă mare de tumoră, producând metastaze.
Mecanismul formării cancerului este încă necunoscut. În această privinţă sunt mai multe ipoteze. Uneori, apare pe o leziune preexistentă, ,,precanceroasă”.
Orice focar de iritaţie cronică sau orice tumoră benignă poate fi socotită ca o stare precanceroasă. Se discută ca factorii favorizanţi:
1. Factorii ereditari genetici
2. Factorii de mediu
3. Factorii infecţioşi, dintre care se incriminează mai cu seamă anumiţi viruşi oncogeni.
Se indică: tratament profilactic, regim dietetic, ceaiuri, sucuri, apiterapie.
 
Tratament profilactic
• Combaterea tabagismului, alcoolismului, cafeismului, abuzul de medicamente, alimentaţia dezechilibrată, lipsa de vitamine, mâncă­rurile prea iuţi sau prea piperate.
Trebuie acordată atenţie faţă de semnele de boală:
• O rană care nu se vindecă.
• Hemoragie sau scurgere neobişnuită.
• Întărirea sau umflarea unei mici zone la nivelul sânului sau în orice parte a corpului.
• Greutate în ingerare sau înghiţire.
• Modificarea evidentă a unui neg sau a unei pete.
• Tuse sau răguşeală persistentă.
• Modificări ale comportării obişnuite a intestinului, stomacului, ve­zicii urinare, lipsa de poftă de mâncare cu starea de slăbiciune.
 
Alimentaţia rămâne metoda profilactică de mare importanţă.
• Efectul de protecţie cel mai bun îl au vitaminele:  A, C, E şi complexul B.
• Asigurarea organismului cu o raţie echilibrată în aminoacizi esenţiali.
• Alimentele să fie bogate în fibre, deci cu un conţinut bogat în celuloză.
• Să fie reduse grăsimile animale.
• Zaharurile rafinate să fie înlocuite cu miere de albine, fructoză şi glucoză.
 
Surse bogate în vitamine
Vitamina A
• Fructe: caise, prunele închise la culoare, piersici, strugurii închişi la culoare, afine, coacăze negre, agrişe, măceşe.
• Dintre legume: spanacul, salata verde, varza (albă), ardeiul verde, mazărea verde, tomatele, morcovul, dovleacul, ceapa verde, frunzele de sfeclă.
• În lumea animală se găseşte foarte mult în: untura de peşte, untul galben, frişcă, lapte, gălbenuş de ou, scrumbia de Dunăre.

Vitamina B complex
• Drojdia de bere conţine cea mai mare cantitate, apoi tărâţele, făina neagră (măcinată grosolan), embrionii de grâu, secară, orz, legu­mele uscate (fasole, mazăre, bob, linte), nuci, ciuperci, fructele şi zarzavaturile proaspete.
• În regnul animal se găseşte în ficat, rinichi şi carnea slabă de porc.

Vitamina C
• Fructe: măceşe, cătină albă, coacăze negre, fragi, lămâi, portocale, mandarine, mere.
• Legumele bogate în această vitamină sunt: varza, cartofii, tomatele, salata verde, ceapa verde, spanacul, mazărea verde.

Vitamina E
• Sursa cea mai bogată se găseşte în embrionii de grâu (încolţit) şi în măceşe, în zarzavaturile proaspete (în spanac, salată verde), în uleiurile vegetale, în lapte, unt, gălbenuş de ou, carne.
 
Sucuri
• Să se consume sucurile din varză crudă, morcovi, cartofi, tomate, salată verde.
• La sucuri să se adauge 25-30 g de drojdie de bere.
• Să se consume trei pahare, a 100 ml, pe zi, înainte de mese.
• Să se consume, mai ales, sucul şi salata crudă de sfeclă roşie şi sucul de orz verde.
Sucul de sfeclă roşie: după spălare şi curăţare se mărunţeşte, dându-se pe râzătoare şi apoi se trece prin maşina de tocat. Se consumă sucul aşa cum a ieşit de la stors, câte un pahar de 100 ml, de trei ori pe zi. Salata se consumă trecând sfecla roşie pe ochiurile mari ale râzătoarei. Pentru a fi mai gustoasă, se poate aromatiza cu infuzie de frunze de ţelină şi ulei vegetal. Se amestecă bine şi se con­sumă câte 200 g, de două ori pe zi. Cura se face timp de şase luni.
Sucul de orz verde. Orzul verde de 15-20 cm înălţime, se spală bine şi îmbibat cu apă se dă la mixer şi apoi la centrifugă. De două ori se face această operaţie. Sucul obţinut se ţine la frigider. Se ia diluat cu apă sau cu suc de mere, de trei ori pe zi, câte un pahar, în înghiţituri rare. Cura durează şase luni.
• Să se consume drojdie de bere, câte 30-50 g zilnic.
• Să se înlocuiască zahărul alb cu mierea de albine care conţine glu­coză, fructoză, albumine, substanţe azotoase, acizi organici, sub­stanţe minerale, vitamine. Mierea este un aliment şi un medicament.
Nasturtium officinale R. Br. (năsturel sau creson). Se consumă ca atare, ca salată sau suc proaspăt, câte 60-150 g pe zi, îndoit cu apă rece.
 
Ceaiuri
Symphytum officinale L. (tătăneasă). Are acţiune antimicotică, datorită alantoinei. Se foloseşte sub formă de decoct, o linguriţă la 250 ml de apă rece. Se fierbe 20-30 de minute. Se beau patru căni pe zi. Tinctură din rădăcină 10-20%, în alcool, din care se iau 10-20 de picături, de trei ori pe zi, înainte de mese.
Alifie de tătăneasă, 20-30%. Se ung rănile de pe sâni şi piele. Comprese, cu decoct din 4-5 linguri de rădăcină la 250 g de apă. Se pun pe rănile respective.
Cataplasme. Se fărâmiţează rădăcinile şi se amestecă cu apă caldă, până se formează o pastă (terci). Se pune pasta pe un tifon şi se aplică pe rana respectivă (în cancerul pielii şi al sânului).
Chelidonium majus L. (rostopască). Are acţiune antimicotică. Mai are şi acţiune colagogă, coleretică, efecte antibiotice remarcabile. Se foloseşte planta crudă sau uscată, mai ales în cancerul ficatului. Se ia o lingură la trei ore (doza pentru o zi), dintr-o infuzie cu o jumătate de linguriţă de plantă (0,5-1 %) la 200 ml de apă clocotită. Se mai poate folosi şi tinctură şi pulbere simplă şi ca alifie, în cancerul sânului şi al pielii. Se amestecă 30 g de pulbere de rosto­pască, 15 g de lanolină, 15 g de vaselină, la care se adaugă 10 picături de acid fenic. Se unge rana şi pansamentul se ţine aplicat trei zile. Se continuă până la vindecare.
Buxus sempervirens L. (cimişir). Cercetări destul de recente au arătat că alcaloidul buxerina G are o puternică acţiune inhibitoare în dezvoltarea culturilor celulelor canceroase. Decoct 10% (o parte la 10 părţi apă). Nu se îndulceşte cu zahăr. Dacă nu se suportă ca atare, se îndulceşte cu miere.
Petasites hybridus L. (captalan). Decoct, din rizom, cu o linguriţă de plantă, care se fierbe în 250 ml de apă rece. Se beau 2-3 căni pe zi, îndulcite cu miere de albine.
Viscum album L. (vâsc de măr, brad). Se foloseşte ca macerat, cu două linguriţe de plantă la 200 ml de apă rece (la temperatura camerei). Se lasă opt ore la macerat şi se foloseşte în două reprize, din care un ceai se bea seara, la culcare.
Populus nigra L. (plopul negru). Se folosesc mugurii, sub formă de infuzie, tinctură, băi, ulei şi alifie. Secreţia rezinoasă a mugurilor de plop negru este sursa vegetală de propolis.
Are aceeaşi compoziţie chimică şi aceleaşi proprietăţi ca şi propolisul de albine. Se beau 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriţă de muguri la 250 ml de apă clocotită.
Comprese, din infuzie cu 2-3 linguriţe la o cană, ce se aplică pe răni (în cancerul mamar şi al pielii).
Alifie, 20%, din muguri, care se aplică pe rănile respective.
 
Apiterapie
Păstura. Produs apicol ce se găseşte pe fagurii de culoare închisă. Se folosesc câte 4-5 îmbucături pe zi.
Propolisul. Produs apicol, câte o jumătate de linguriţă (5 g pe zi), care se suge. Se foloseşte timp îndelungat.

Pentru aceasta afectiune specialistii va recomanda urmatoarele suplimente Tiens:
1. Holican = o capsula, de doua ori pe zi, dupa masa, timp de o luna.

2. In cazul diatezei urice
Calciu Gai-Bao = cate o jumatate de tableta, de doua ori pe zi, dupa masa, timp de o luna.

3. Veican = cate o capsula, de doua ori pe zi, dupa masa, timp de o luna.

4. Zinc = cate o capsula, de doua ori pe zi, dupa masa, timp de o luna.
Produsele 3 - 4, se administreaza dupa terminarea produselor 1 - 2.

5. Dubla celuloza = cate o tableta, de doua ori pe zi, cu o ora inainte de masa, timp de o luna

6. Cordyceps sinensis + 3 extracte = o capsula, de doua ori pe zi, dimineata si seara, dupa masa
            
In cazul  curelor de restabilire Chitosanul se va utiliza ca uz extern: o capsula de Chitosan, fara invelisul gelatinos, se dizolva in 20 picaturi de suc de lamaie; se agita pentru omogenizare, timp de 15 minute. Se unge suprafata pielii glandei mamare de doua ori pe zi. Pe ranile adanci se presara inainte praf din capsulele de Chitosan.
 
Observatii
- Toate produsele se beau cu apa plata calduta  
- Cura se efectueaza de doua ori pe an sau cu pauze de o luna, in cazul afectiunilor instalate.