Boala glandei tiroide

Tiroida este una din cele mai mari si importante glande ale organismului. Ea apartine sistemului endocrin, iar activitatea ei este reglata prin influenta hipofizei si a hipotalamusului. Tiroida controleaza procese metabolice, sinteza proteica si sensibilitatea generala a organismului fata de actiunea altor hormoni. Ea este localizata in loja cervicala anterioara, inferior de cartilajul tiroid ('marul lui Adam' cum este el numit la barbati) si secreta mai multi hormoni, in principal tiroxina, triiodotironina si calcitonina (hormon important in homeostazia calciului).

Secretia hormonilor tiroidieni si influentele exercitate de catre hipotalamus si hipofiza sunt procese foarte complexe; orice modificare a principalilor factori implicati in acestea duce la instalarea unor dezechilibre in sinteze si secretie, ceea ce clinic se traduce prin aparitia bolilor specifice acestei glande.
Prin hormonii pe care ii produce, tiroida influenteaza foarte multe procese metabolice din organism. Afectiunile tiroidei sunt diverse si pot varia de la modificari anatomice ale dimensiunilor, pana la importante dezechilibre de functionare, care se rasfrang asupra intregului organism, si chiar cancer. Cea mai frecventa problema a tiroidei este legata de secretia inadecvata de hormoni, in exces sau in minus.

Sinteza si secretia unei cantitati exagerate de hormoni determina situatia numita hipertiroidism (,,hiper” inseamna prea mult), iar situatia inversa, caracterizata prin deficit de hormoni determina hipotiroidismul (,,hipo” inseamna prea putin). Desi manifestarile clinice ale acestor afectiuni sunt foarte disconfortante si alerteaza pacientul, patologia tiroidiana, in majoritatea ei, poate fi tratata si tinuta sub control, astfel incat viata pacientului sa se desfasoare in mod normal, iar calitatea ei sa nu fie afectata.
Cauza afectiunilor tiroidiene
Hipertiroidismul este o afectiune datorata secretiei exagerate de hormoni tiroidieni si poate sa apara in cadrul mai multor boli, printre care:
- Boala Graves: afectiune de natura autoimuna caracterizata prin productia in exces de prea mult hormon tiroidian. Este insotita si de modificarea macroscopica a tiroidei, aparand gusa tiroidiana. Cele mai frecvente simptome sunt tahicardia, slabiciunea musculara,tulburarea somnului si iritabilitate;
- Adenoame tiroidiene: reprezinta noduli care apar in parenchimul glandular tiroidian si care sunt capabile sa secrete hormoni, ceea ce va influenta homeostazia interna a organismului, creand dezechilibre hormonale. Unele gusi tiroidiene contin chiar si mai multi astfel de noduli;
- Tiroidita subacuta: se datoreaza inflamatiei care apare la nivelul parenchimului, care va favoriza aparitia in exces a hormonilor, ceea ca va determina hipertiroidism temporar ce dureaza in general cateva saptamani sau chiar luni;
- Nodulul toxic tiroidian: este o tumora de natura benigna a tiroidei, care poate fi muta din punct de vedere clinic (nefunctionala) sau poate produce hormoni tiroidieni, determinand aparitia unui tabloul clinic de hipertiroidism;
- Boala Plummer (sau gusa toxica nodulara) este o forma de hipertiroidism datorat existentei unor noduli autonomi ce produc in cantitati exagerate hormoni. Este considerata a doua cauza, in ordinea importantei, de hipertiroidism, dupa boala Graves;
- Patologie hipofizara, tumori hipofizare: in aceasta categorie sunt incluse: struma tiroidiana, tiroidita De Quervain, tiroidita toxica, cancerul tiroidian, limfoamele si metastazele care se pot cantona la acest nivel.

Hipotiroidismul, prin contrast cu hipertiroidismul este o stare in care tiroida nu poate sintetiza si/ sau secreta in mod corespunzator hormonii in circulatie. Datorita faptului ca organismul este privat de acesti hormoni, care au numeroase roluri functionale importante, procesele fiziologice nu mai pot decurge in parametri normali. Principalele simptome asociate hipotiroidismului sunt: astenie musculara, oboseala, intoleranta la frig, depresie, crampe musculare, sindromul de tunel carpian, paloare, castig ponderal si retentie de fluide (edeme), bradicardie, constipatie.

Lasat netratat, hipotiroidismul poate avea grave efecte asupra starii de sanatate, care vor fi ulterior cu greu rezolvate. Sechelele sunt si ele relativ frecvente, acesta fiind unul din importantii factori care impun tratarea acestei stari de dezechilibru hormonal cat mai prompt si corect posibil.
 
Hipotiroidismul la nou nascuti si bebelusi
Organismul celor mici este foarte sensibil la modificarile concentratiilor hormonale. O lipsa sau un nivel necorespunzator nevoilor de hormoni tiroidieni poate avea efecte grave asupra dezvoltarii ulterioare a copilului. Cele mai importante efecte ale lipsei de hormoni tiroidieni sunt: aparitia cretinismului (retardul mintal), tulburari de dezvoltare somatica (retard de crestere). Majoritatea bebelusilor vor fi investigati imediat dupa nastere pentru a se stabili daca nivelul lor de hormoni tiroidieni este cel normal. In cazul in care se detecteaza hipotiroidismul, tratamentul este inceput imediat.

La copiii mici, ca si in cazul adultilor, hipotiroidismul poate fi cauzat de:
- afectiuni ale glandei hipofize;
- tulburari de functionare ale tiroidei in sine;
- absenta totala a tiroidei.
Un bebelus cu hipotiroidism este adesea astenic, foarte linistit, foarte cuminte, are un apetiti mult diminuat si doarme mult timp.
 
Probleme anatomice
Cele mai importante si frecvent diagnosticate probleme de natura anatomica localizate la nivelul tiroidei sunt:
- gusa tiroidiana: modificarea in dimensiuni a tiroidei, care ajunge sa plonjeze in regiunea cervicala anterioara. Aceasta poate fi sub forma gusei endemice (asociata deficitului alimentar de iod), gusei difuze sau gusei multinodulare;
- tiroida cu localizare anormala (linguala);
- chistul de duct tireoglos.
 
Cancerul glandei tiroide
Cancerul cu localizare tiroidiana apare destul de rar. Aproximativ 10% din nodulii tiroidieni sunt de fapt maligni si pun probleme din acest punct de vedere. Evolutia nodulilor, din benigni in maligni poate sa se faca in decursul mai multor ani, pacientii o data diagnosticati cu noduli tiroidieni sunt tinuti sub observatie si chemati la controale periodice.

Riscul de aparitie a cancerului tiroidian este mai crescut in cazul pacientilor care au fost supusi radioterapiei, mai ales la nivelul regiunii cefalice. Majoritatea pacientilor diagnosticati cu o astfel de afectiune sunt femei, cu varsta intre 25 si 65 de ani. Prognosticul cancerului de tiroida este bun daca afectiunea este descoperita in timp util, daca pacientii au sub 45 de ani si daca tipul histologic al cancerului nu este atat de agresiv. Prognosticul este favorabil in special in cazul pacientilor cu cancer papilar si folicular.

Tipul medular are un prognostic bun daca are evolutia limitata la parenchimul tiroidian, insa daca metastazeaza, deja prognosticul se modifica. Tumorile anaplastice sunt cele mai agresive si periculoase, ele raspund foarte slab la tratament si sunt caracterizate printr-o rata foarte rapida de crestere si dezvoltare.

Adenomul tiroidian este considerat un cancer al tiroidei, si se deosebeste de gusa multinodulara prin faptul ca adenoamele sunt de obicei noduli solitari si ca degenerescenta maligna se datoreaza unei mutatii genetice care apare intr-o singura celula precursoare. Unele cancere ale tiroidei sunt de natura limfatica sau chiar metastaze ale altor neoplazii, a caror localizare primara este departe de glanda.
 
Pentru aceasta afectiune specialistii va recomanda urmatoarele suplimente Tiens:
Prima etapa:
1. Dubla celuloza = trei tablete seara inainte de  masa, se vor bea zilnic 2 litri de apa cu PH 7,0 timp de doua saptamani.  Copiilor: o tableta de doua ori pe zi .Interzis copiilor sub 6 ani, celor care au inflamaţii acute intestinale.

2. Chitosan = cate doua capsule inainte de pranz cu 30 min, cu 250 ml apa, timp de o lună şi jumătate. 

3. Ceai antilipemic = un plic se va introduce intr-un litru de apa la 70 de grade, se va infuza 10 minute, dupa care se va bea lent, toata ziua.
 
A doua etapa:
4. Supercalciu nutritiv = cate un plic inainte de pranz cu 30 de minute, cu 250 ml apă caldă, timp de o luna;  se va bea lent. Copiilor numai cu prescripţie medicală!

5. Zinc = cate doua capsule dupa o ora si jumatate de la cina, cu 250 ml apa, timp de o luna.
 
A treia etapa:
6. Ican = cate trei capsule inainte de pranz cu 30 min, cu 200 ml apa, timp de 7 zile, după care se va mări doza la patru capsule tot 7 zile, şi în următoarele 14 zile doza va fi de cinci capsule.

7. Cordyceps miceliu = cate doua capsule dupa pranz la interval de o ora si jumătate, cu 250 ml apa timp de sapte zile, dupa care se va mari doza la trei capsule timp de 10 zile, şi în următoarele 14 zile doza va fi de patru capsule.
 
Observatii
- Toate produsele se beau cu apa plata calduta  
- Cura se efectuează de două ori pe an !