Hipertensiune

Un bolnav este declarat hipertensiv atunci când aparatul de tensiune indică cifre mai mari de 15 (150 mm Hg) pentru maximă şi peste 9 (90 mm Hg) pentru minimă. Menţinerea tensiunii arteriale în limite normale este realizată de acţiunea complexă a numeroşi factori: nervoşi, vasculari, renali, glandulari, care acţionează prin mecanisme compli­cate. Este suficient ca unul din ei să se deregleze pentru ca tensiunea să crească şi să se instaleze boala hipertensivă.

Boala poate să apară la orice vârstă, dar frecvenţa maximă de manifestare este între 30-40 de ani. Iniţial, boala are o comportare labilă, când ridicările de tensiune se manifestă pe un fond normo-tensiv, apoi urmează un stadiu oscilant care durează câţiva ani, iar când valorile terminale sunt în permanenţă ridicate, greu de influenţat terapeutic şi când sunt şi modificări vasculo-viscerale, vorbim de hipertensiune fixă, care trădează şi instalarea aterosclerozei, care o însoţeşte ca o umbră.
La început, bolnavul acuză tulburări discrete ca: irascibilitate, obo­seală intelectuală, insomnii, transpiraţii nocturne, vâjâituri în urechi, ameţeli, dureri de cap, senzaţie de „deget mort”. Atâta vreme cât nu se visceralizează, este în stadiu benign, apoi trece în stadiu malign, dacă nu se tratează la timp şi perseverent.

Tratament profilactic
• Evitarea solicitărilor nervoase, viaţa trepidantă, nopţile pierdute, munca excesivă şi încordată.
• Evitarea abuzului de alcool şi tutun.
• Organizarea timpului liber în mod plăcut şi odihnitor, în raport cu firea şi preocupările fiecăruia.
• Concediile trebuie respectate şi făcute în afara localităţii unde se desfăşoară activitatea.
• Să se practice sporturi.
• Să se facă plimbări de 5 km zilnic şi gimnastică medicală.
• Să se combată obezitatea, prin cumpătare faţă de mâncare, cu raţia calorică normală, conform vârstei, sexului şi activităţii profesionale
• Să fie evitat consumul excesiv de sare.
• Controlul periodic al tensiunii şi greutăţii.
- Indicaţii terapeutice, în afară de medicamente terapeutice: regim de tetic, sucuri, ceaiuri, apiterapie, băi, electroterapie şi balneoterapie.
 
Regim dietetic
Alimente interzise:
• Băuturile alcoolice distilate (ţuică, drojdie, lichior) şi orice băutură în cantitate mare şi în timp scurt.
• Pâinea caldă şi pâinea cu sare.
• Măruntaie: ficat, creier, momiţe, rinichi.
• Carne grasă de porc, gâscă, raţă, carne de vânat, peşte gras şi sărat, mezeluri, conserve de peşte şi de carne, afumături, brânzeturile sărate sau prea grase ca brânza de Dorna, Trapist, caşcaval, grăsimi sărate, unt sărat, margarină sărată, untură de porc, seul, slănina, cantităţi mari de gălbenuş de ou, sub formă de ochiuri, jumări de ouă.
• Zarzavaturile ce conţin cantităţi mari de sare ca spanac, varză, murături.
• Sosurile obţinute cu grăsimi prăjite, preparate cu zeamă de carne, muştar, sosul de maioneză.
• Prăjituri cu bicarbonat de sodiu, prăjituri cu drojdie de bere (calde, proaspete), creme cu mult gălbenuş de ou, condimentele la prepararea mâncării ca sarea de bucătărie, piperul, boiaua, muştarul în cantităţi mari.
Alimentele permise:
• Băuturile sub formă de apă, lapte, la care se adaugă cafea (de orz), lapte îndoit cu ceai, lapte bătut.
• Sucuri de fructe sau zarzavat.
• Pâine neagră, la cei graşi şi albă la cei slabi, fără sare şi nu proaspătă.
• Se permite o jumătate de farfurie de supă de zarzavat, cu zarzavaturi tăiate mărunt şi adaos de făinoase (griş, tăiţei), borş de zarzavat, de cartofi, ciorbă de roşii, supă de fructe, toate fără sare.
• Mâncăruri cu carne (slabă), de 2-3 ori pe săptămână, sub formă de rasol de vacă, viţel, găină, pui.
• Rasol împănat cu morcovi, pătrunjel şi cartofi.
• Şniţel fiert şi apoi prăjit în ulei. Carne sub formă de perişoare sau chiftele fierte în aburi sau în apă fără sare.
• Peşte slab (lin, şalău, ştiucă, biban) rasol sau fiert şi apoi prăjit în ulei, preparat fără sare. În ziua în care se mănâncă peşte, nu se consumă carne.
• Brânză de vaci, caş slab nesărat, urdă dulce.
• Grăsimile sunt limitate la 60-70 g pe zi, sub formă de grăsimi crude. De la ouă să nu se consume gălbenuşul.
• Zarzavaturi şi legume sub formă de salate (morcovi, dovlecei, mazăre fragedă, fasole verde, sfeclă roşie, salată verde, roşii, vinete, ardei gras, varză crudă).
• Verdeţuri crude, fierte, ca zarzavaturi gratinate, piureuri, chiftele de zarzavat, cartofi copţi în coajă la cuptor.
• Sunt permise orice fel de fructe : cireşe, coacăze, fragi, mere, vişine, lămâi, struguri, făinoase, mămăligă fără sare, sosuri dietetice, fără grăsime prăjită, cu făina rumenită uscat, cu zeamă de zarzavat, sos de roşii, caramel.
• Prăjituri fără bicarbonat de sodiu, preparate din aluat uscat, cu umplutură de brânză de vaci, fructe sau marmeladă.
• Gelatină cu lapte, spumă de griş cu zeamă de fructe, mere coapte, salată de fructe cu frişcă, miere de albine, dulceaţă, şerbet, peltea.
• Se permit 5 g de sare, care se vor consuma în timpul meselor, atunci când mâncarea este preparată fără sare.
Cura de must. Este importantă pentru efectul diuretic, depurativ şi antisclerotic. Se începe cu 0,5 1 zilnic, în trei reprize, cu o oră înainte de mese, apoi se creşte progresiv până se ajunge, după cca două săptămâni, la 2 1 zilnic, cantitate care se menţine astfel 2-3 zile, fără să se mai consume şi altceva. După acest nivel maxim, se revine la cantitatea iniţială, de care se profită cât mai ţin strugurii.
Sucul de usturoi. Se iau de trei ori pe zi câte 15 picături de suc într-un păhărel cu apă sau cu mâncare.                                         
Infuzia de usturoi cu alte plante: 30 g de bulbi de usturoi, 10 g de flori de arnică, 30 g de frunze de coada calului, 30 g de fructe de păducel, 30 g de frunze de vâsc, 40 de g de inflorescenţe de coada şoricelului. Toate plantele se mărunţesc, apoi se amestecă bine. Într-un vas emailat se pune o lingură din amestecul de plante şi un pahar de apă clocotită. Vasul se acoperă, se lasă în linişte timp de 15 minute, apoi se strecoară lichidul. Se bea câte 1/4 pahar pe zi. Cura se face la recomandarea medicului.
Tinctură de usturoi cu infuzie de mentă: 40 g bulbi de usturoi, 100 ml de spirt rafinat, infuzie de mentă după gust.
Se curăţă şi se pisează usturoiul şi împreună cu spirtul se introduci într-o sticlă, care se astupă şi se lasă timp de şapte zile într-un loc cald. Se prepară infuzia de mentă (o lingură de mentă la un pahar de apă). Lichidul se strecoară şi se adaugă infuzie de mentă după gust. Se iau 10-15 picături, de 2-3 ori pe zi, la o jumătate de oră după masă, mai ales când tensiunea se manifestă cu ameţeli şi slăbiciune.
Băutură din sfeclă roşie cu miere: 1 pahar de suc de sfeclă, 1/3 de pahar cu miere, un pahar cu apă. Se prepară sucul de sfeclă şi apoi se introduce într-o sticlă, împreună cu mierea şi apa fiartă şi răcită. Sticla se astupă, apoi se agită bine. Se bea zilnic câte o jumătate de pahar, după masa de dimineaţă şi cea de seară. Cura durează o lună.
 
Ceaiuri
Folium Visci (frunze de vâsc). Se foloseşte macerat la rece, din două linguriţe de frunze la o jumătate de litru de apă. Se lasă peste noapte, cca opt ore, să se macereze, apoi se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea în cursul unei zile. Se face o cură de 10 zile, controlându-se permanent tensiunea. În caz că apar aritmii, se întrerupe. Se poate folosi şi ca formă de pulbere, 1-2 vârfuri de cuţit pe zi.
Flores, folium et fructus Crataegi (flori, frunze şi fructe de păducel). Infuzie, cu o linguriţă la cană, care se bea în cursul unei zile, sau tinctură din 20 g de plantă macerată, timp de 10 zile, în 100 ml de alcool de 70°, din care se iau 10-15 picături, de trei ori pe zi, înainte de mese.
Herba Meliloti (sulfină). Se beau două căni pe zi dintr-o infuzie, cu o lingură la o cană de apă, îndulcită cu miere de albine.
Vinca minor L. (saschiu). Folosit, mai ales, în hipertensiunea atero-sclerotică. Se beau două căni pe zi din decoct, cu două linguriţe de frunze la o cană, îndulcite cu miere de albine.
Herba Hyssopi (isop). Se beau două căni pe zi îndulcite cu miere de albine, dintr-o infuzie cu 1-2 linguriţe de plantă la o cană de apă.
Leonurus cardiaca L. (talpa gâştei). Infuzie din trei linguri de plantă la 200 ml de apă, din care se iau trei linguri pe zi. Tinctură din 20 g de plantă macerată, timp de 7-8 zile, în 100 ml de alcool de 70°, din care se iau 20-40 de picături, de trei ori pe zi.
• Efectul hipotensor se obţine făcând un preparat din plantele de mai jos:
Rp. Flores Crataegi (flori de păducel)..........................10 g
Folium Visci (frunze de vâsc)......................….............10 g
Bulbus Allii (bulbi de usturoi pisat).............…..............10 g
Se foloseşte ca macerat la rece, din o linguriţă din acest amestec la o cană cu apă. Se lasă să stea o noapte. Se beau două căni pe zi.
Infuzie de usturoi. Se pisează 80 g de usturoi, care se amestecă cu un sfert de litru de apă în clocot. Se ţine un minut pe foc, în vas emailat, acoperit. Se lasă să se răcească şi se consumă într-o zi. Se repetă timp de 30 de zile.
Sucul de păstârnac conţine mult potasiu. Se beau 2-3 pahare pe zi.
Suc. Se amestecă cu o lingură de lemn, într-un vas emailat, un pahar cu 150 g de miere, un pahar de suc de morcovi, un pahar de suc de roşii, un pahar de suc de hrean, plus sucul unei lămâi. După omogenizare, amestecul se pune într-un borcan care se închide bine şi se păstrează la rece. Se ia câte o linguriţă, de trei ori pe zi, cu o oră înainte de mese sau la trei ore după masă, timp de două luni.
 
Apiterapie
Oţet de mere cu miere (Apicola). Se folosesc două linguriţe de oţet la un pahar de apă, de 100 ml, care se bea cu o oră înaintea meselor.
Lăptişor de matcă, drajeuri. Se ţin sub limbă câte 2-3 drajeuri pe zi, timp de 20 de zile.                                                                       
Polenovital (polen cu lăptişor de matcă). Se iau câte 3-6 comprimate pe zi, timp de o lună.                                                                  
Tinctura de propolis 30%, care se prepară din 30 g de propolis fărâmiţat în 100 ml de alcool de 96°. Se lasă la macerat timp de 5-7 zile. Se iau câte 30 de picături, de 2-3 ori pe zi, înainte cu o oră de mese, până la normalizarea tensiunii.
 
Hidroterapie
Băi ascendente de mâini (Hauffe). Se foloseşte un vas în care să aibă loc mâinile până mai sus de coate, în care se pune apa la temperatura de 35°. La interval de 1-2 minute se urcă, treptat, temperatura cu un grad, prin turnare de apă fierbinte, astfel încât, după 5-6 minute să ajungă la 40-44°. După ce s-a ajuns aici, se recomandă să se mai stea în această situaţie, 15-20 de minute. Băile se vor face ori de câte ori se apropie criza, în crize şi în afara lor, zilnic sau la două zile, seara înainte de culcare.                                                              
Băi cu frunze de mentă. Se face o infuzie din 300-500 g de foi de mentă în cinci litri de apă, după care se strecoară şi se pune în apa de baie, la temperatura de 36°. Durata unei băi este de 15-20 de minute. Se face zilnic câte o baie, timp de 20-30 de zile.            
Perieri uscate. Se execută cu o perie de păr, de jos în sus, la membrele inferioare, la cele superioare, apoi spatele, pornind de la ceafă la umeri şi pe coloana vertebrală. Toracele se perie lateral, de-a lungul coastelor, din spate spre faţă. În regiunea feselor se fac perieri circulare. Se trece la perierea părţii anterioare a trunchiului, stând cu faţa în sus. Întâi se perie, circular, regiunea mameloanelor, apoi pe părţile laterale ale toracelui, spre stern. La nivelul abdomenului se execută mişcări circulare, în sensul evacuării intestinului. Să se execute zilnic astfel de perieri.
 
Electroterapie şi balneoterapie
Băi galvanice patrucelulare, descendente, adică pozitiv la mâini şi negativ la picioare. Temperatura 36°, durata 10-20 de minute, inten­sitatea 25 mA.
Băi de lumină parţiale, inferioare, cu o durată de 10-20 de minute fiecare, urmate de spălare la temperatura de 22°;  zilnic câte o baie; 15-20 de băi pe serie.
Magnetodiaflux, doze continui, cu două bobine cerc, una cervical şi alta lombar: 50 Hz = 2 minute; 100 Hz = 3 minute, zilnic o şedinţă. Total pe serie 15 şedinţe. Se pot repeta de mai multe ori pe an, cu o pauză de 4-6 săptămâni între serii.
 
Tratament balneoclimateric
• Băi cu ape minerale carbogazoase, în stadiul I şi II al hipertensiunii, căci în stadiul visceralizat sunt contraindicate, în acest scop se recomandă staţiunile balneare: Borsec, Buziaş, Covasna, Lipova, Tuşnad, Vatra Dornei şi localităţile balneoclimaterice Balvanyos, Malnaş, Bizuşa-Băi, Remetea, Sugaş, Vâlcele.
• Se recomandă băile iodurate-bromurate din Govora, când hiperten­siunea este asociată cu ateroscleroza.
 
Pentru aceasta afectiune specialistii va recomanda urmatoarele suplimente Tiens:
1. In cazul diatezei urice:
Calciu Gai-Bao = cate o tableta, de doua ori pe zi, dupa masa timp de o luna.

2. In cazul lipsei diatezei urice:
Calciu masticabil = cate doua tablete, de doua ori pe zi, dupa masa, sau Super calciu dietetic = cate un sfert de pachet, de doua ori pe zi, sau Super calciu nutritiv = cate un sfert de pachet, de doua ori pe zi, timp de o luna.

3. Cordyceps miceliu = cate o capsula, de doua ori pe zi, dupa masa, timp de o luna.

4. Veican = cate o capsula, de doua ori pe zi dupa masa, timp de o luna.

5. Chitosan = cate o capsula, de doua ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa, timp de o luna.

6. Ican = cate o capsula, de doua ori pe zi, dupa masa, timp de o luna. Administrarea Icanului incepe dupa 7
zile de la inceputul administrarii cu produsele 1 - 5.

7. Ceai antilipemic = cate un pachetel pe zi, infuzat in 200 ml apa calduta, dupa terminarea curei cu primele 6 produse. De baut cate un sfert de pahar, de trei ori pe zi, cu 20 - 30 minute inainte de masa, timp de trei luni.

8. Spirulina = cate trei tablete, de doua ori pe zi, concomitent cu ceaiul antilipemic, timp de trei luni.
 
Observatii
- Toate produsele se beau cu apa plata calduta
- Produsele 1 - 6 se administreaza concomitent, timp de o luna.
- Produsele 7 - 8 se administreaza timp de trei luni.